Comuna Valea Argovei se compune din satele:
Vladiceasca, Ostrov, Silistea si Valea Argovei. Teritorial, comuna
apartine de judetul Calarasi.
Amplsare geografica:
Este situata in partea sudica a tarii fiind strabatuta de paralele de 44 , 22 grade latitudine nordica si de meridianul 26, 48 grade longitudine estica . Pozitia pe aceste coordonate geografice explica, in mare parte , caracteristicile climei si legat de aceasta intregul complex de elemente fizico- geografice care se afla in relatii de interconditionare cu asezarea si elementele climatice. Comuna este asezata in partea central sudica a campiei Romane intr-o zona de tranzitie est de Bucuresti . Este situata la 60 km de capitala tarii , la 70 km de resedinta de judet Calarasi si la 11 km de autostrada Soarelui .
Suprafata comunei este de 8.787 ha din care :
Pe raza localitatii se afla:
Activitati specifice zonei: agricultura, comertul cu amanuntul, industria lemnului, prestari servicii metalurgice.
Etimologie
La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Obileştii Noi, făcea parte din plasa Negoeşti a judeţului Ilfov şi era formată din satele Buzoeni, Orăşani şi Obileştii Noi, cu 1688 de locuitori, ce trăiau în 314 case. În comună existau o moară cu apă, o biserică şi două şcoli, iar principalii proprietari de pământ erau moştenitorii principelui N. Bibescu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcţiona şi comuna Obileştii Vechi (Siliştea), având doar satul de reşedinţă cu 941 de locuitori, o biserică şi o şcoală mixtă cu 25 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Săruleşti a aceluiaşi judeţ. Obileştii Noi avea în compunere satele Obileştii Noi, Valea Căpitanului şi Vlădiceasca, plus cătunele Orăşani, Buzoieni şi Pârliţeni, cu 3153 de locuitori. Comuna Obileştii Vechi era formată tot dintr-un singur sat, iar populaţia ei era de 1124 de locuitori. Din 1931, comuna Obileştii Noi a luat numele de I.I.C. Brătianu (fiind formată din satele Buzoeni, I.I.C. Brătianu, Mavrodinoaia, Valea Căpitanului şi Vlădiceasca), iar comuna Obileştii Vechi a luat numele de Obileşti.
După al Doilea Război Mondial, comuna I.I.C. Brătianu a fost rebotezată în I.C. Frimu. În 1950, cele două comune au trecut în administrarea raionului Brăneşti şi apoi (după 1956) în cea a raionului Lehliu din regiunea Bucureşti. În 1964, denumirea comunei şi a satului ei de reşedinţă a fost schimbată în Valea Argovei; satul Valea Căpitanului a primit numele de Ostrovu. Între timp, şi satul şi comuna Obileşti au revenit la denumirea de Siliştea. În 1968, comuna Valea Argovei a revenit la judeţul Ilfov, reînfiinţat, şi a înglobat şi satul Siliştea (comuna Siliştea desfiinţându-se). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la judeţul Călăraşi.
Monumente istorice
Nouă obiective din comuna Valea Argovei sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Călăraşi ca monumente de interes local. Şase dintre ele sunt situri arheologice: aşezarea neolitică de pe terasa lacului Frăsinet/Obileşti lângă satul Lunca; aşezarea de „pe Coastă” aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n.; situl de „la Grădini” aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obileşti, sit ce cuprinde o aşezare neolitică aparţinând culturii Boian (faza Bolintineanu) şi o necropolă de incineraţie din Halstattul timpuriu, cultura aspectul Mediaş; ruinele curţii Brâncoveneşti (secolul al XVIII-lea) aflate pe insula Dealul Beci în dreptul satului Siliştea; situl de la „Gherghelăul Mic” de la sud-vest de satul Vlădiceasca cuprinzând aşezări de tip tell din neolitic (cultura Boian), eneolitic (cultura Gumelniţa) şi din perioada Latène; şi tellul de la Vlădiceasca din punctul „Gherghelăul Mare”, ce cuprinde trei aşezări similare.
Un obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură — casa boierească din secolul al XVIII-lea, aflată în dreptul satului Siliştea, între satele Dăneşti şi Lupşanu, pe malul Argovei. Celelalte două sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: locul unei lupte din Războiul Ruso-Turc din 1806-1812, denumit „Malul Bătăliei”, aflat la vest de satul Lunca; şi crucea de piatră din satul Ostrovu, datând din 1651.
Amplsare geografica:
Este situata in partea sudica a tarii fiind strabatuta de paralele de 44 , 22 grade latitudine nordica si de meridianul 26, 48 grade longitudine estica . Pozitia pe aceste coordonate geografice explica, in mare parte , caracteristicile climei si legat de aceasta intregul complex de elemente fizico- geografice care se afla in relatii de interconditionare cu asezarea si elementele climatice. Comuna este asezata in partea central sudica a campiei Romane intr-o zona de tranzitie est de Bucuresti . Este situata la 60 km de capitala tarii , la 70 km de resedinta de judet Calarasi si la 11 km de autostrada Soarelui .
Suprafata comunei este de 8.787 ha din care :
- intravilan 337 , 40 ha
- extravilan 8449 ,60 ha
Pe raza localitatii se afla:
- 2 gradinite ,
- 3 scoli,
- un cabinet medical individual,
- o farmacie,
- un oficiu postal,
- 2 biserici ambele cu hramul ‘’ Sf. Nicolae ‘’,
- 3 monumente istorice,
- magazine etc.
Activitati specifice zonei: agricultura, comertul cu amanuntul, industria lemnului, prestari servicii metalurgice.
Etimologie
- teritoriul comunei este strabatut de raul Argova pe directia N – V catre S – E , aceasta apa se afla la circa 3 km de localitate si de la numele ei provine denumirea actuala a localitatii .
- OBILESTII NOI pana in anul 1925
- I.I C. BRATIANU pana in anul 1930 ,
- BRANCOVENI pana in anul 1931 ,
- I.I C. BRATIANU pana anul 1948 ,
- VALEA ARGOVEI incepand cu anul 1965 .
La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Obileştii Noi, făcea parte din plasa Negoeşti a judeţului Ilfov şi era formată din satele Buzoeni, Orăşani şi Obileştii Noi, cu 1688 de locuitori, ce trăiau în 314 case. În comună existau o moară cu apă, o biserică şi două şcoli, iar principalii proprietari de pământ erau moştenitorii principelui N. Bibescu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcţiona şi comuna Obileştii Vechi (Siliştea), având doar satul de reşedinţă cu 941 de locuitori, o biserică şi o şcoală mixtă cu 25 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Săruleşti a aceluiaşi judeţ. Obileştii Noi avea în compunere satele Obileştii Noi, Valea Căpitanului şi Vlădiceasca, plus cătunele Orăşani, Buzoieni şi Pârliţeni, cu 3153 de locuitori. Comuna Obileştii Vechi era formată tot dintr-un singur sat, iar populaţia ei era de 1124 de locuitori. Din 1931, comuna Obileştii Noi a luat numele de I.I.C. Brătianu (fiind formată din satele Buzoeni, I.I.C. Brătianu, Mavrodinoaia, Valea Căpitanului şi Vlădiceasca), iar comuna Obileştii Vechi a luat numele de Obileşti.
După al Doilea Război Mondial, comuna I.I.C. Brătianu a fost rebotezată în I.C. Frimu. În 1950, cele două comune au trecut în administrarea raionului Brăneşti şi apoi (după 1956) în cea a raionului Lehliu din regiunea Bucureşti. În 1964, denumirea comunei şi a satului ei de reşedinţă a fost schimbată în Valea Argovei; satul Valea Căpitanului a primit numele de Ostrovu. Între timp, şi satul şi comuna Obileşti au revenit la denumirea de Siliştea. În 1968, comuna Valea Argovei a revenit la judeţul Ilfov, reînfiinţat, şi a înglobat şi satul Siliştea (comuna Siliştea desfiinţându-se). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la judeţul Călăraşi.
Monumente istorice
Nouă obiective din comuna Valea Argovei sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Călăraşi ca monumente de interes local. Şase dintre ele sunt situri arheologice: aşezarea neolitică de pe terasa lacului Frăsinet/Obileşti lângă satul Lunca; aşezarea de „pe Coastă” aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n.; situl de „la Grădini” aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obileşti, sit ce cuprinde o aşezare neolitică aparţinând culturii Boian (faza Bolintineanu) şi o necropolă de incineraţie din Halstattul timpuriu, cultura aspectul Mediaş; ruinele curţii Brâncoveneşti (secolul al XVIII-lea) aflate pe insula Dealul Beci în dreptul satului Siliştea; situl de la „Gherghelăul Mic” de la sud-vest de satul Vlădiceasca cuprinzând aşezări de tip tell din neolitic (cultura Boian), eneolitic (cultura Gumelniţa) şi din perioada Latène; şi tellul de la Vlădiceasca din punctul „Gherghelăul Mare”, ce cuprinde trei aşezări similare.
Un obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură — casa boierească din secolul al XVIII-lea, aflată în dreptul satului Siliştea, între satele Dăneşti şi Lupşanu, pe malul Argovei. Celelalte două sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: locul unei lupte din Războiul Ruso-Turc din 1806-1812, denumit „Malul Bătăliei”, aflat la vest de satul Lunca; şi crucea de piatră din satul Ostrovu, datând din 1651.
surse: .wikipedia.org, www.valea-argovei.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu